Deşi a murit acum 250 de ani, compozitorul atrage, în oraşul în care s-a născut, mai mulţi turişti pe cap de locuitor decât Veneţia şi Florenţa În loc de Salzburg ("Oraşul de Deşi a murit acum 250 de ani, compozitorul atrage, în oraşul în care s-a născut, mai mulţi turişti pe cap de locuitor decât Veneţia şi Florenţa În loc de Salzburg ("Oraşul de sare"), burgul s-ar putea numi mai degrabă "Mozartburg". De cum ajungi în zonă, numele celebru se repetă obsesiv, sâcâitor, agresiv, în oricare parte te-ai îndrepta. Ceasuri, tricouri, bomboane, căni şi farfurioare, suveniruri de tot felul, toate sunt imprimate cu arhicunoscutul profil al lui Wolfgang Amadeus Mozart, de parcă geniul muzicii n-ar fi compus doar partituri celebre, ci ar fi făcut la viaţa lui şi bomboane, şi suveniruri, şi tricouri. Tot oraşul îi cântă acum osanale şi vinde scump imaginea celui pe care, acum mai bine de 250 de ani, îl îngropa sărăcăcios într-un loc rămas deocamdată neştiut din cimitirul Sfântul Marx. Baroc "sehr schön" Saturat până la refuz de Mozart-cel-kitch de pe suveniruri, traversezi burgul gotic, spaţiul baroc şi oraşul renascentist, peste care veghează din orice colţ imaginea fortăreţei Hohensalzburg, ridicată de arhiepiscopul Gebhard pe la 1060. La urma urmei, oraşul de pe malurile Salzah-ului nu înseamnă doar Mozart; înseamnă mai multe oraşe într-unul, cel al bisericii catolice, cu monumentele sale de cult, cel al artelor plastice şi, nu în ultimul rând, cel al muzicii. La cumpăna secolelor al VII-lea şi al VIII-lea, Rupert, episcop de Worms şi rudă a Merovingienilor - regii francilor, a întemeiat aici Mânâstirea Sfântul Petru, cea mai veche din Austria (basilică romanică refăcută în secolele XVII-XVIII, ce poate fi văzută în Piaţa Catedralei). Opera lui Rupert a fost continuată de irlandezul Virgiliu, care a patronat construirea primei catedrale din Salzburg. Pe la 1200 a fost c