Sint trei nume celebre, ca si cum ai spune Mihaela Radulescu, Andreea Esca si Andreea Marin. Sint trei titani – Beethoven chiar beneficiaza de aceasta titulatura – ai muzicii universale, care se bucura prin secole de prestigiul unui Beckham, Ronaldinho sau Roberto Carlos. Sint muzicieni de un prestigiu incontestabil, acolo unde gustul fiecaruia si capriciile destinului, dar si selectia riguroasa a valorilor au creat ierarhii si notorietati flexibile.
Comparatiile cu vedetele show-biz-ului autohton si ale fotbalului mondial nu sint cu totul deplasate, stiind bine cum un pianist de talia, la propriu si la figurat mai ales, a lui Dan Grigore joaca fotbal, cu ardoarea cu care se deda patimas-nefericit sentimentelor gingase Brahms, sentimente care o vizau pe Clara Schumann. Asa cum marele pianist Walter Gieseking a fost si un recunoscut entomolog, precum Vladimir Nabokov. Scriitorul, autorul Adei si Lolitei, desigur, si nu vreun oarecare coleg cu Sevcenko, cel la Chelsea. Muzica. Distractie. Fotbal. Sintem in plin delir Rolling Stones si Basescu: vacanta e la portile cetatii.
Ce vrem sa aratam in aceste zile de fierbinteala, cind stagiunea muzicala s-a incheiat si eruditia si informatia noastra de biblioteca sint vesnic asaltate de ceea ce transmit si ne vira in cap si strecoara in frigidere si suflete televiziunile? Ca in orice anotimp este loc si pentru altceva decit locul comun. Ca in orice anotimp al vietii ne-am afla, mai ramine loc si pentru altceva decit satisfactiile, voluptatile clipei. Ca, oricit de nefericiti am fi, pentru ca berea nu este suficient de rece si aparatul de aer conditionat nu functioneaza la parametrii proiectati, ar mai ramine ceva care sa ne bucure si sa ne fascineze. Fiecare cum poate, fiecaruia cum i se releva imponderabilul necunoscut, fiecaruia cum i se asterne intimplarea.
intimplarea noastra face sa
