Zilele acestea, guvernul inca se afla sub tirul criticilor aduse precipitatei decizii de majorare a pensiilor cu peste 40% incepand cu anul viitor. Hotararea continua sa para una luata fara prealabile analize serioase, nefiind parte a unei strategii pe termen lung, elaborate in baza consultarilor avute cu experti.
Gestul este cel mai flamboaiant din seria demersurilor facute spre redresarea cotei de popularitate, in permanenta scadere, detinute in randurile propriului electorat. Astfel s-a dorit probata preocuparea avuta nu doar pentru elite, ci si pentru soarta si bunastarea celui mai neglijat segment al populatiei. Fireste ca nici strategilor PNL nu le va fi scapat prezenta constant numeroasa a pensionarilor la urne sau faptul ca multi varstnici si-au abandonat intre timp simpatiile politice de odinioara, printre altele si datorita derivei totale a PSD in era postiliesciana.
Din multiple puncte de vedere, pensionarii sunt, indubitabil, principalele victime ale tranzitiei. Pensiile lor au ajuns derizorii inca din anii ’90, abjectele pomeni ale statului nepermitand o batranete traita decent, ci doar o perpetua si umilitoare lupta pentru supravietuire. Demnitatea si putinul lor confort au fost facute praf o data cu sosirea oligarhiei economice si a protectorilor politici ai acesteia, care au pus rapid stapanire pe viata natiunii. Multi au facut avere peste noapte, dar infinit mai multi – si deseori varstnici – au ajuns saraci lipiti pamantului din cauza sirului interminabil de megafraude gen Bancorex desfasurate sub presedintiile Iliescu si Constantinescu.
Dar iata ca actualul guvern a fost brusc cuprins de remuscari… Intamplator cu exact 18 luni inainte de intalnirea cu electoratul. Un prim test al sinceritatii sale privind grija purtata pensionarilor survine zilele acestea – hipercanicula impunand nu vorbe, ci masuri efective pentru prevenirea unu
