Tot mai naţionalişti, mai dezamăgiţi de Uniunea Europeană şi mai ingrijoraţi de problema kurdă, turcii au votat ieri in cadrul celor mai importante alegeri legislative din ultima decadă. Miza principală - protejarea statului secular.
Tot mai naţionalişti, mai dezamăgiţi de Uniunea Europeană şi mai ingrijoraţi de problema kurdă, turcii au votat ieri in cadrul celor mai importante alegeri legislative din ultima decadă. Miza principală - protejarea statului secular.
Aproape 42 de milioane de turci cu drept de vot au avut ieri misiunea de a-şi alege noul Parlament, intr-un scrutin menit să rezolve o criză politică ce durează de mai multe luni. Pentru că actualul Legislativ nu a reuşit să convină asupra viitorului preşedinte al ţării, şeful statului a convocat, conform Constituţiei, alegeri anticipate.
DEZBATEREA. In scrutin se confruntă aceleaşi forţe care şi-au pus beţe in roate la alegerea preşedintelui. Pe de o parte, formaţiunea de guvernămănt (Partidul Dreptate şi Dezvoltare - AKP), de "extacţie" islamică, şi de partea cealaltă, Partidul Popular Republican (CHP), care consideră că AKP pune in pericol statul laic şi militează impotriva a ceea ce consideră "islamizarea" Turciei sub guvernarea AKP. CHP susţine, printre altele, excluderea din şcoli şi din viaţa publică, in general, a simbolurilor religioase, inclusiv a vălului islamic. O atitudine similară are Armata, despre care mulţi turci cred că se află la conducerea ostilităţilor electorale, fără să tragă insă vreun foc, după cum comentează BBC.
Partidul premierului Tayip Recep Erdogan, AKP, se apără de acuzaţiile de islamizare a Turciei invocănd numeroasele măsuri democratice luate la cererea Uniunii Europene, la care Turcia speră să adere, in ciuda scepticismului celor mai multor state membre. Această atitudine a UE a dus in Turcia la creşterea sentimentului de nei