Lucian Postu Cozmin Gusa mi-a fost simpatic inca de la primele sale aparitii ca om politic. Infipt de Adrian Nastase, prin ucaz bombonelian, in fruntea aparatului pesedist, junele cu chelie avea toate "calitatile" pentru a-mi fi antipatic: protejat nastasist, tanar pesedist, fost ziarist inrolat in oastea ienicerilor anti-presa si anti-libertati civice.
Cu toate astea, prestatia noului star pesedist m-a facut sa-i acord prezumtia de seriozitate, in incercarea lui de a reforma, de sus in jos, partidul mostenitor al defunctului PCR. Calmul netrucat, neverosimil pentru varsta lui si pentru obiceiurile pamantului, inteligenta evidenta, viziunea aerisita, toate astea m-au facut, la acea vreme, sa-l consider pe Cozmin Gusa varful de lance al unei noi generatii de politicieni.
Cand a intrat in conflict deschis cu dinozaurii pesedisti, refuzand un post bunicel si plecand din fruntea unui partid aflat pe val, simpatia mea pentru el a crescut si mai tare. Cand, peste un an si ceva, a plecat din capul mesei noilor guvernanti, acuzand o atitudine duplicitara a presedintelui Basescu, mi-am zis ca ar fi greu de gasit o mai mare dovada de caracter.
Am asteptat, deci, cu mare interes, aparitia noului sau partid. Dezamagire maxima! O denumire inodora si o activitate similara, care poate fi rezumata la aparitiile TV ale lui Cozmin Gusa si ale Laviniei Sandru. In rest, niste tricouri cu urs si declaratii jenante, de genul "Nu participam la culesul strugurilor, fiindca sunt acri".
La Iasi, bunaoara, filiala PIN a fost infiintata intr-un tarziu, cu chiu, cu vai, si principalul ei atu e firma din piata Halei. In rest, daca aflati cumva cine sunt ilustrii necunoscuti care o conduc si ce vitejii fac, v-as ruga sa-mi dati de veste si mie.
Care sa fie explicatia acestui jenant rateu al fostei mari sperante numite Cozmin Gusa? Chiar daca am lua in ca