A scrie despre ceea ce se va întâmpla în lume în următoarea jumătate de secol e o sarcină pe care şi-o asumă, de obicei, autorii de best-selleruri îndoielnice. Însă când autorul este un respectat bancher, lucrurile stau altfel... Jacques Attali este un nume pe care românii l-au auzit prima oară la începutul anilor ‘90, odată cu cel al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), instituţie pe care acest economist şi fost înalt funcţionar public

A scrie despre ceea ce se va întâmpla în lume în următoarea jumătate de secol e o sarcină pe care şi-o asumă, de obicei, autorii de best-selleruri îndoielnice. Însă când autorul este un respectat bancher, lucrurile stau altfel...

Jacques Attali este un nume pe care românii l-au auzit prima oară la începutul anilor ‘90, odată cu cel al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), instituţie pe care acest economist şi fost înalt funcţionar public francez a fondat-o în 1991 şi pe care a condus-o, din postura de preşedinte, până în 1993. Attali a fost (şi încă este) unul dintre cei mai influenţi oameni din politica franceză, ca fost consilier special, timp de zece ani, al preşedintelui François Mitterrand.

Cel puţin pentru francezi, nu e neobişnuit ca un om politic sau înalt funcţionar să scrie şi cărţi. Attali e chiar un autor prolific, semnând până în prezent vreo 40 de volume; cel mai recent tradus în româneşte, „Scurtă istorie a viitorului“, apare la noi la doar un an după lansarea în patria autorului.

Ceva mai puţin obişnuit, însă, e tema acestui volum extrem de dens în informaţii: în ceva mai mult de 200 de pagini, Attali schiţează un tablou comprehensiv al istoriei capitalismului şi al posibilului său declin în următoarea jumătate de secol. Asemenea proiecţii pe termen lung nu sunt neap