Cel de-al şaselea Patriarh al Romăniei va fi ales peste 38 de zile, atăt de inaltele feţe bisericeşti, căt şi prin votul laicilor reprezentanţi ai tuturor eparhiilor ortodoxe din ţară şi de peste hotare. Voinţa mirenilor, majoritari in Adunarea Naţională Bisericească, va fi cea care va inclina balanţa.
Fără a greşi cătuşi de puţin, Biserica Ortodoxă Romănă, organizată ca Patriarhie, este cea mai democratică şi transparentă cu putinţă intre toate bisericile lumii. Sfăntul Sinod este cea mai inaltă autoritate a BOR pentru toate problemele dogmatice şi canonice, precum şi pentru cele bisericeşti date in competenţa sa. Acesta se compune din Patriarh şi arhiereii in funcţiune (mitropoliţi, arhiepiscopi, episcopi, episcopi vicari şi arhierei vicari). Intre sesiunile Sfăntului Sinod, problemele ivite sunt soluţionate de Sinodul Permanent, alcătuit din Patriarh şi mitropoliţii in funcţiune.
UN CLERIC, DOI MIRENI. Ca organ reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Romăne, pentru toate problemele administrative şi economice şi pentru cele care nu sunt de competenţa Sfăntului Sinod, funcţionează Adunarea Naţională Bisericească. Forul este compus din căte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii (un cleric şi doi mireni), desemnaţi de adunările eparhiale, pe termen de patru ani. Organul suprem administrativ, atăt al Sfăntului Sinod, căt şi al Adunării Naţionale Bisericeşti, este Consiliul Naţional Bisericesc. Acesta este alcătuit din trei clerici şi şase mireni, aleşi la răndul lor pentru patru ani, şi din consilierii administrativi patriarhali, ca membri permanenţi.
POLITICIENI. Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Romăne, Patriarhul este desemnat dintre actualii Mitropoliţi, Arhiepiscopi sau Episcopi, in funcţie de propunerile Sfăntului Sinod. Noul şef al BOR va fi ales dintre doi sau trei
