La editia a X-a a Scolii de Vara de la Sighet, din 9-16 iulie, l-am intalnit pe Stéphane Courtois, reputatul istoric francez al comunismului, care, de noua ani, detine si functia de rector al Scolii. Intr-una din pauzele incarcatului program, a acceptat sa acorde acest interviu pentru cititorii revistei 22 . De ce occidentalii sunt inca atrasi de"idealurile" comunismului Domnule Stéphane Courtois, cum se explica persistenta unei fascinatii pentru "idealurile" comuniste, la aproape 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului? Din fericire, aceasta fascinatie a inceput totusi sa dispara. Am cunoscut eu insumi o epoca, epoca lui 1968, cand fascinatia de care vorbiti era foarte puternica. Astazi, este adevarat, putem vorbi de un rest, o ramasita de fascinatie, in functie de generatii. Daca ma gandesc la generatia mea, cea a lui ‘68, in care intalnesti oameni de 60-65 de ani, constat ca subzista aceasta ramasita, dar ea este insotita de multe, foarte multe deziluzii. La Paris sunt in contact cu ex-comunisti la care vad aceste deziluzii - dar, in fine, e greu de explicat ce se intampla cu acesti oameni, pentru ca la ei nu mai e vorba de acel soi de credinta puternica ce caracteriza socialismul real sau revolutia culturala chineza, sa spunem. Nu, oamenii generatiei ‘60 nu mai cred in asa ceva. In schimb, continui sa observi un fel de sentiment difuz anticapitalist, de exemplu, antiamerican, bineinteles, si, evident politically correct, de a fi impotriva economiei de piata, chiar daca profiti zilnic de ea. Nu cu mult timp in urma, un sondaj de opinie in Franta arata ca circa 50% dintre repondenti erau impotriva economiei de piata, desi acesti oameni au de castigat masiv din ea. E, fara indoiala, un punct de vedere ideologic aberant. Dupa primul moment de stupoare, cand comunismul s-a prabusit, in 1989, si e bine sa ne reamintim ca, atunci, comunistii insisi au fost stup