Washingtonul renunţă la trei decenii de nonproliferare pentru un acord nuclear cu India care anunţă mari afaceri, dar creează şi un precedent exploziv După doi ani de negocieri, SUA au
Washingtonul renunţă la trei decenii de nonproliferare pentru un acord nuclear cu India care anunţă mari afaceri, dar creează şi un precedent exploziv
După doi ani de negocieri, SUA au pus la punct cu India un acord de colaborare nucleară "excepţional". Pactul permite asistenţa americană pentru industria energonucleară indiană civilă, dar India îşi păstrează şi dreptul de reprocesare a uraniului folosit în centrale, în folosul unui arsenal atomic pentru care până acum a fost izolată internaţional. Apare astfel o a şasea putere nucleară acceptată tacit, chiar dacă refuză ordinea globală consfinţită prin tratatul de nonproliferare.
Dacă India şi China ar utiliza astăzi energie din surse convenţionale cât Statele Unite, Pământul ar avea deja o imensă problemă: nu doar că n-ar avea cu ce alimenta acest consum, dar ar fi şi mai copleşit de poluarea aferentă.
Cu creşteri anuale de 8-10%, emergenţele chineză şi indiană chiar asta ţintesc: să concureze cât mai de aproape economia americană. China a depăşit deja Germania şi se fac estimări ale numărului de ani în care va deveni prima economie a lumii; India se menţine imediat după.
Resursele de combustibili fosili sunt clar limitate, deci tot mai scumpe, iar emisiile poluante sunt deja resimţite şi la nivel de încălzire globală. De aceea se mizează, din nou, pe o energie nucleară socotită ieftină şi nepoluantă - dacă nu se iau în considerare accidentele de felul celui de la Cernobîl, care a sistat o vreme construirea de reactoare atomice.
În prezent, China şi India folosesc masiv centralele pe cărbune. Beijingul investeşte în ferme eoliene, iar New Delhi, în celule solare, dar sursele reînnoibile nu le p
