Sunt romăni. Dar Romănia reprezintă pentru ei un tărăm pe care pot călca o dată, de două ori in viaţă⦠Dacă sunt norocoşi. Unii, niciodată. Bucureştiul imbăcsit şi agitat le apare ca fiind "micul Paris", iar şansa de a invăţa la unele dintre şcolile de aici, un vis prea greu de implinit, pentru a nu-l da uitării, de-ndată ce trec graniţa inapoi, spre Moldova.
Sunt romăni. Dar Romănia reprezintă pentru ei un tărăm pe care pot călca o dată, de două ori in viaţă⦠Dacă sunt norocoşi. Unii, niciodată. Bucureştiul imbăcsit şi agitat le apare ca fiind "micul Paris", iar şansa de a invăţa la unele dintre şcolile de aici, un vis prea greu de implinit, pentru a nu-l da uitării, de-ndată ce trec graniţa inapoi, spre Moldova.
Pentru copiii din Transnistria, Romănia este asemenea unei cărţi scumpe, dar plină de mistere şi de tentaţii. Revoluţia din â89 şi intrarea noastră in Uniunea Europeană sunt aproape singurele lucruri de care au auzit şi pe care le spun cu măndrie, atunci cănd sunt intrebaţi ce ştiu despre ţară. "Toată viaţa noastră am trăit dincolo. Romănia ne este străină. In Transnistria suntem ca intr-o fortăreaţă. Greu ieşi de acolo", spune Dan, elev in clasa a XI-a la "Alexandru cel Bun", singurul liceu cu predare in limba romănă din Tighina. Este inalt şi, ca mai toţi colegii săi, blond. Priveşte in pămănt atunci cănd işi aduce aminte de chinul indurat de colegii săi, de părinţi şi de profesori pentru a-şi apăra şcoala şi limba de predare: romăna. Deşi a trecut ceva vreme, ţine minte şi acum insultele, persecuţiile miliţienilor transnistreni, care "ne-au tăiat curentul electric in şcoală, ne-au lăsat nemăncaţi, ne loveau cu armele". Dan a venit in Romănia cu găndul ca
de-ndată ce termină liceul să-şi poată face un rost aici. "Aş vrea să dau la Drept sau la Management. Opţiunile sunt: Chişinău şi Romănia. Mă deranjează cumplit că sunte
