In doua articole succesive, am atras atentia asupra continutului unui document semnat de primul-ministru si Comisarul European Danuta Hubner prin care "banii de la UE" incep sa curga spre Romania. Mentalitatea europeana e una singura, banii sunt 19 miliarde de euro.
60% din bani vin pentru infrastructura, iar legatura dintre cresterea economica si infrastructura este una cunoscuta. Mediul face parte din acest capitol, pentru ca infrastructura si mediul sunt privite unitar in Uniunea Europeana. 5% vin pentru intarirea capacitatii administrative, singura care adeseori pune bete in roate desfasurarii corespunzatoare a multor proiecte europene. Restul banilor se imparte intre programul de dezvoltare al resurselor umane (20%) si programul de competitivitate economica (15%). Ambele conteaza mai mult pentru viitorul Romaniei (adica si pentru viitorul tau direct, draga cititorule) decat cancanurile care fac acum deliciul verii.
Sa le luam pe rand. "Capacitatea administrativa" este un nobil si dragut cuvant pentru spaga sau inertia care bantuie cateodata prin administratie. A ramas celebru ca exemplu pavilionul expozitional de la Constanta . Johnatan Scheele, seful delegatiei UE la Bucuresti, a cerut Guvernului banii europeni inapoi, acuzandu-l in acelasi timp pe celebrul primar Radu Mazare, elegant, de tergiversarea lucrarilor. Din fondurile nerambursabile de 4 milioane de euro date de Uniunea Europeana, seful delegatiei a cerut 1,2 milioane inapoi. Reactia presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, citat de Ziarul Financiar, a fost prompta : "Si ce daca nu ne vor mai da bani? Oricum, continuam (pavilionul expozitional- n.a.) cu fonduri private". Chiar daca judetul Constanta doreste cu tot dinadinsul sa aplice aceasta logica cablata in problema derularii fondurilor europene, este clar ca ea nu functioneaza la nivelul tarii. Care politic