Zi de luni, cu vreme capricioasă în jurul prânzului. Am zis să mă întorc spre centrul Craiovei. Şi m-am hotărât brusc: Chez Nous. Da. Hai să văd cum e la ei.
Am intrat şi am mers în grădină. Mobilierul are o notă de trăinicie care îţi dă un sentiment de siguranţă, iar spaţiul dintre două clădiri, unde este grădina restaurantului, este plin de plante naturale. Mă aşez la o masă şi apare chelnerul. Aveam să aflu la primirea notei că îl cheamă Alex. Îmi lasă un meniu şi se retrage discret. Îl frunzăresc gândindu-mă la o ciorbă sau la o supă. La intrarea în local văzusem un afiş cu meniul zilei care cuprindea şi ciorba. În el nu este, aşa că apelez la bunăvoinţa chelnerului. Îmi spune că au o singură ciorbă, cea din meniul zilei. Alegere uşoară. Sunt de acord cu el. Îmi recomandă meniul zilei pe de-a-ntregul, care are un preţ bun: zece lei. Îi mulţumesc, dar iau doar ciorba din meniul zilei
orientându-mă pentru partea a doua a mesei la o ceafă cu o salată ţărănească generoasă.
Îmi aduce oliviera şi tacâmurile foarte bine înfăşurate în serveţele de hârtie, care cred că au fost un picuţ umezite la împachetare ca nu cumva să se desfacă prea uşor. Îmi aduce ciorba, care arată bine în bolul puţin înalt de porţelan şi miroase bine. Este foarte bună. E deasă, un picuţ acrişoară şi nu are nevoie de nimic gen sare sau oţet. O dau gata repede şi mă felicit, am ales bine. Cam în două - trei minute apare chelnerul, care debarasează.
Până la friptura de porc, am timp să mai arunc o privire prin grădina care s-a mai populat. Sunt destui care au venit să mănânce. Asta mă face să fiu încrezător. Apare felul al doilea sub forma unei bucăţi zdravene de ceafă. Nu am dat nici o indicaţie cum că aş vrea-o, mai bine făcută sau mai în sânge, dar este un pic spre varianta a doua. Salata pare şi ea suficientă. Apare şi o bere la halbă pe care o comandasem de la în