Daca dihonia si-a facut cuib in Sfantul Sinod dupa moartea Patriarhului Teoctist, nu-i de mirare. Era de asteptat o batalie cu mijloace nu tocmai ortodoxe pentru jiltul ramas liber. Romanii au fost oarecum surprinsi cand au aflat ca nu inaltii prelati isi aleg Pastorul, ei triaza candidaturile, dar voturile sunt ale membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, for unde se regasesc destui mireni. Suspiciunile s-au amplificat atunci cand Biserica Ortodoxa Romana a refuzat sa dea publicitatii componenta completa a acestui colegiu electoral, din care se stie ca fac parte politicieni precum Sorin Frunzaverde, Marian Milut sau Dorel Onaca. La urma urmei, de ce ar fi lista completa un secret?
Misterul intretinut in jurul unei probleme atat de importante precum alegerea Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe Romane a creditat ca reale zvonurile despre implicarea in luptele din culise a masoneriei.
"Care masonerie?", s-au intrebat cunoscatorii. Fiindca miscarea masonica din Romania este divizata in mai multe loji, are rituri si obediente diferite, frati imprastiati in cele patru zari, cele cu adevarat importante fiind Washingtonul si Moscova. Cunoscatorii mai spun ca nu poti face jocurile intr-o zona care iti este complet ostila si in care nu ai capete de pod. Iar aceste capete de pod din Biserica pot fi sau inalti prelati initiati in masonerie, sau ofiteri acoperiti, plantati anterior in BOR, activati mai de mult sau pastrati pentru astfel de momente. Nemaivorbind de faptul ca masoneria romana, la randu-i, este suspectata ca ar avea printre frati numerosi ofiteri – activi, acoperiti/deplin conspirati sau rezervisti.
Doar teoretic biserica – fie ea ortodoxa, protestanta sau catolica – este cel mai mare dusman al masoneriei.
Catolicii au pus la zid organizatiile masonice prin bule, iar ortodocsii prin afurisenii, dar asta nu i-a impiedicat pe inaltii prela