Deşi ar putea fi adevărate puncte de atracţie pentru turişti, speciile rare de copaci din Capitală nu au niciun indicator care să precizeze calităţile, vechimea şi originea Deşi ar putea fi adevărate puncte de atracţie pentru turişti, speciile rare de copaci din Capitală nu au niciun indicator care să precizeze calităţile, vechimea şi originea lor.
Chiparosul de California, arborele de ginko, frasinul, arborele lalea sau arborele vieţii sunt numai câteva dintre speciile de arbori ocrotiţi din Capitală. Fiecare copac ocrotit ar trebui să aibă plăcuţă indicatoare şi să fie îngrădit. În realitate, foarte puţini copaci protejaţi au o astfel de plăcuţă.
Pentru că au reuşit să se dezvolte în alte climate decât cele naturale, copacii protejaţi ar putea fi puncte de atracţie turistică. Unii dintre ei au fost plantaţi odată cu construirea unor cartiere, în urmă cu zeci de ani. Ei nu doar protejează mediul prin absorbţia noxelor, dar sunt dovezi vii şi puncte de informare despre vechimea oraşului.
Sau cel puţin aşa ar trebui să fie dacă ar exista informaţii despre specia pe care o reprezintă. Lista copacilor protejaţi indică şi locurile unde ar trebui să existe plăcuţe indicatoare. De fapt, plăcuţele nu există nici în parcuri.
În Parcul Cişmigiu, de exemplu, există indicatoare, dar pentru alte specii. În loc să găsim informaţii despre toreia şi salcâmul japonez, găsim indicatoare numai pentru castanul roşu sau arborele de mătase. Chiar şi aşa, pe plăcuţe nu e precizată vechimea copacului sau starea lui de vegetaţie. Platanul e singurul copac din lista arborilor protejaţi pentru care există plăcuţă indicatoare.
Dudul alb a fost adus din China Dudul alb (Morus Alba) face parte din familia moraceelor. Este o plantă originară din China şi a fost adusă în bazinul mediteraneean de către greci, pentru creşterea viermilor de mătase.
În
