Ca pe majoritatea ministrilor Cabinetului, pe Nicolaescu il caracterizeaza incompetenta agresiva. Argumentele si ideile sunt inlocuite de tafna si injurie, iar esecul de masuri populiste, storcatoare de bani. Se vede asta acum, cand populatia platitoare a Programului National de Sanatate Electorala se poate incolona la catafalcul reformei cu analizele in mana. Dar mai ales se vede in serviciile medicale la fel de proaste, in perpetua criza a medicamentelor si in incapatanarea spitalelor de a face in continuare datorii.

Venit pe cai mari (asumarea raspunderii guvernului) cu avantajul economistului din afara sistemului corupt si falimentar, Nicolaescu a beneficiat la inceput de sustinerea necunoscatorilor (printre care ma numar) si a sfarsit in contestatia unanima. Spre deosebire de alte reforme, care se pot ascunde in zona crepusculara a cifrelor si birourilor, unde lucrurile nu sunt pe intelesul si la indemana oricui, sanatatea si boala ne lovesc pe toti, fara discriminare politica. Ghinionul lui Nicolaescu e deci ca tot romanul a dat piept cu sistemul medical si a simtit pe propria piele beneficiile reformei. Altfel spus, aici nu merge cu ajustari din condei si explicatii savante. Minciunile sucomba la poarta spitalelor.

La doi ani de la faimoasa campanie "afara cu feudalii din sistem!", adica de la mazilirea directorilor care inglodasera spitalele in datorii si inlocuirea lor cu manageri liberalo-pesedisti, gaurile negre si-au pastrat dimensiunea, doar ca sunt tinute sub obroc si acoperite prin ordonante date pe furis. Peste trambitata descentralizare a Casei Nationale de Asigurari se vor asterne uitarea si falimentul, in momentul in care va fi (re)trecuta in subordinea ministerului, asta de cand viziunea liberala s-a incuscrit cu cea socialista si scaunul lui Nicolaescu depinde de PSD. La fel, compensarea pesedista cu 90% a medicamentelor face din nou