Cănd vorbeşte despre cariera lui de compozitor, lui Jolt Kerestely ii place să spună că tot ce inseamnă artist in Romănia a trecut prin măna lui, iar cine n-a trecut nu e artist.
Cănd vorbeşte despre cariera lui de compozitor, lui Jolt Kerestely ii place să spună că tot ce inseamnă artist in Romănia a trecut prin măna lui, iar cine n-a trecut nu e artist.
Toată viaţa a făcut studiu muzical. Jolt Kerestely are in palmares peste 400 de compoziţii, a scris muzică de teatru, de film, de desene animate, musicaluri, spectacole de revistă, căntece pentru copii, dar şi pentru solişti de operă şi operetă. Soliştii de succes ii sunt datori măcar cu un şlagăr. Nu i s-a intămplat niciodată să i se ceară un căntec pe care să nu-l poată scrie. A ieşit la pensie de la Televiziunea Romănă, unde a lucrat 30 de ani ca regizor muzical. Cerbul de Aur, Festivalul Mamaia, Steaua fără nume sunt evenimente care s-au născut şi au crescut sub ochii lui.
Jurnalul Naţional: Cunoaşteţi muzica romănească de cănd era "mică". Ce s-a intămplat cu ea in ultimii 50 de ani?
Jolt Kerestely: A suferit nişte transformări radicale şi necesare. Nu mai poate fi acum cum era acum 50 de ani. Nu mă refer la stilurile muzicale abordate azi, ci la felul in care se promovează muzica. Iar mass-media nu ajută deloc la imbunătăţirea situaţiei. Totul pleacă de la producători: au tendinţa de a scoate un produs imediat, de a-l exploata financiar, apoi de a se debarasa de aşa-zisă vedetă. Primele victime sunt aceşti artişti de un sezon, care chiar cred in forţa lor după ce imaginea le-a fost umflată cu pompa de producător. Publicul nu mai ştie in cine să creadă, care valori sunt reale, care sunt fabricate.
Pierderea tradiţiei
Jurnalul Naţional:E bună sau rea diversitatea muzicală la care este expus publicul?
Jolt Kerestely: Pentru oamenii echilibraţi,
