România a pierdut şapte procese la Curtea Europeană, ca urmare a admiterii, de către instanţa supremă, a recursurilor în anulare promovate de procurorul general împotriva unor hotărâri România a pierdut şapte procese la Curtea Europeană, ca urmare a admiterii, de către instanţa supremă, a recursurilor în anulare promovate de procurorul general împotriva unor hotărâri judecătoreşti civile irevocabile.
Consultantul american de origine rusă Vadim Benyatov Don, acuzat în dosarul de "trădare şi spionaj", poate părăsi ţara, ca urmare a hotărârii instanţei supreme.
Magistraţii au motivat că procurorii DIICOT ar fi imparţiali, în sensul că nici Constituţia României şi nici pachetul de legi privind reorganizarea judiciară şi statutul magistraţilor nu ar fi în concordanţă cu normele CEDO. De partea cealaltă, procurorul general a anunţat că va promova la Curtea Supremă o cale excepţională de atac: recurs în interesul legii.
"Ca un atentat suprem la autoritatea legislativă a statului, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a constatat nelegalitatea Constituţiei, apreciind neconcordanţa acesteia cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", au subliniat procurorii în motivele de recurs. "Recursul în anulare" creează instabilitate juridică Aparent un scandal între judecători şi procurori, cazul Benyatov este doar unul de rezonanţă. România este campioană la pierdut procese la CEDO, mai ales pentru că reclamanţii nu au avut parte de un proces echitabil.
Conform "Raportului privind starea justiţiei pe 2006", România a fost al doilea stat, după Rusia, privind numărul cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene, însumând 11,8% din totalul cauzelor înregistrate. Dacă în 2003, România era implicată în doar 53 de cauze la CEDO, anul trecut numărul plângerilor înregistrate la Curtea Europeană au crescut de aproape şase ori - 288 de cauze.
"Raportul p