Aceasta vara a extremelor climatice – in sud-estul european caldura, incendii si seceta, in centru si in vest ploi, inundatii si racoare – este, in acelasi timp, o vara a marilor expozitii de arta contemporana. Caci numai din cind in cind se potrivesc datele in asa fel incit sa aiba loc La Biennale di Venezia in acelasi timp cu Die documenta de la Kassel. Anul acesta, deci, s-a deschis la Venetia pentru a 52-a oara La biennale si numai citeva zile mai tirziu, la Kassel, a 12-a Documenta. Si, altfel decit timpul imprevizibil si instabil, ambele expozitii sint calme, nu prezinta nici surprize, nici deziluzii, ci unele bucurii si unele enervari.
Arta prezentata la Kassel este aproape exclusiv experimentala
La Kassel, enervarile sint numeroase, caci selectia operelor expuse nu pare sa aiba un fir rosu conducator – desi una dintre operele din palatul principal este un nod complicat de sfoara groasa rosie… Experienta estetica, au spus in stil apodictic cei doi sefi responsabili ai expozitiei, Roger M. Buergel si Ruth Noack, incepe acolo unde se termina semnificatia, in sensul traditional al cuvintului, si acolo arta poate fi un mijloc de dezbatere si analiza a lumii. Dar, desi operele expuse analizeaza poate lumea, ele sint atit de placative si chiar moraliste ca pierd orice efect estetic. in general, lumea ce se desprinde din expozitia de la Kassel este una plina de violenta, nedreptate sociala si coruptie politica. Daca, totusi, se cauta firul rosu, el ar fi incercarea de a da artistilor din lumea a treia, din Africa si Asia, posibilitatea de a expune si de a lua parte la dialogul artistic global. Arta prezentata la Kassel este aproape exclusiv experimentala, in sensul experimentarii cu materiale, mijloace si medii diverse, si conceptuala, in sensul operei de arta ca idee aplicata – adica nu se vede aproape deloc pictura, in sensul traditional al culor