- Diverse - nr. 160 / 17 August, 2007
Anchetatorul Teofil Turdean si secretara Carmen Cotescu, conversand au inceput sa urce coama dealului, gafaind. Dupa un timp s-au incalzit. El povestea despre revelionul de anul trecut. Carmen, cu cojocul desfacut si caciulita data pe spate, se profila pe albul zapezii, inaintand de zor. Au pornit inainte si au urcat in tacere, prinsi de tot felul de ganduri. Ii apasa moartea directorului lui Carmen, domnul Andrei Aeroplan. In intunecimea si salbaticia padurii, trecerea lor era, parca, cel mai tainic lucru care ar fi putut sa li se intample... Au ajuns tarziu in Sovata, infasurati in zapada si lapovita, sufland din greu. Urcand treptele unei vile impreuna, anchetatorul cuvanta, aruncandu-si omatul din barba:
- Am prins o vreme criminala, era sa murim ca...
Si uitandu-se cercetator spre Carmen Cotescu:
- Apropo... De ce s-a aruncat directorul dumneavoastra pe geam?
Carmen respira adanc, de parca s-ar fi sufocat. Deodata, amintirea accidentului i se colora ca o hartie de turnesol. I se parea totul un fel de punte aruncata intre real si aparent, facuta prin taierea unui copac inalt, cu crengile si frunzele ascunse in spuza cerului, care odata cazut, uneste doua teritorii cu limite necunoscute. Revenind la realitate, zise:
- Nu stiu, dar se purta foarte dragut cu mine. Acum doua saptamani mi-a cumparat o blana, dupa o saptamana mi-a cumparat un "Mercedes" si azi-dimineata mi-a oferit un inel de logodna cu diamant. Apoi, m-a intrebat cam cat l-ar costa o noapte cu mine.
- Si ce i-ati raspuns? se arunca curios anchetatorul.
Amintirea ii reveni din nou, in minte, usor departata, vazuta cu acea distantare care o scoase din ritmul activitati zilnice...
- I-am spus ca toti colegii de birou imi dau aceeasi suma: 100 de dolari pe noapte!
- !?!?...
Teofil Turdean, pufni in ras,
