Chiar dacă nu seamănă, dragostea tot răsare. Cam aşa stau lucrurile în familiile adoptive. Nu tot timpul părinţii găsesc un copil care să le împărtăşească caracteristicile fizice importante, precum culoarea ochilor sau a părului. Astfel, ei se mulţumesc cu orice copil, sănătos să fie. Reprezentanţii Protecţiei Copilului îi liniştesc, întrucât – spun ei – în foarte multe cazuri, micuţii adoptaţi ajung să semene cu ei. „După un timp, copiii ajung să semene izbitor cu părinţii adoptivi. Avem nenumărate cazuri care pot servi ca exemple în acest sens”, ne-a declarat directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov, Adriana Maxim. Lidia Mailat, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ne-a pus la dispoziţie şi o poză a unei familii adoptive, pentru a ne convinge (vezi foto).
Părinţii ţin cont de etnie
Braşovenii care încearcă să adopte un copil o fac - în medie – pe la vârsta de 35 de ani. În general, nu pot să facă copii şi doresc să aibă urmaşi. „Părinţii care doresc să adopte preferă copiii cu o vârstă cât mai fragedă, pentru că consideră că astfel se integrează cel mai bine. Din start exclud copiii cu dizabilităţi şi pe cei de etnie rromă. Sunt foarte puţine cazurile în care aceşti copii au fost adoptaţi. Ţin foarte mult ca micuţul să fie sănătos şi vor detalii despre familia din care provine, pentru a întreba dacă au fost boli ereditare”, a precizat directorul executiv adjunct al DGASPC Braşov, Liana Branişte.
După ce bifează aceste „opţiuni”, viitorii părinţi aleg sexul copilului şi trăsături fizice apropiate lor: fie ochii albaştri, fie părul creţ blond, spre exemplu. „Nu tot timpul găsesc un copil care să fie cum îşi doresc. În nici un caz însă, nu o să oferim spre adopţie un copil blond unei familii cu tenul creol, spre exemplu”, a explicat Liana Branişte.
Ultimele retuşuri:
ident