Craciun Neculce • La cei 73 de ani, calugarul Craciun Neculce sustine ca a dat piept de mai multe ori cu Satan • De 7 ani s-a adapostit la Schitul Luparie si credinta in Dumnezeu este mai presus de orice • Pana la rugaciunea catre Dumnezeu, schimnicul Craciun trebuie sa lupte cu diavolul • Calea este lunga, legaturile din mintea pustnicului pot da senzatia de ore in sir de lupta istovitoare • Glasuri ascutite, plansete, urlete, vorbarie inutila, toate se zbat in mintea calugarului si-l indeamna sa ia un drum negru • "Cand sunt singur, bate la usa sau zgaltaie din tatani usa. Diavolii iau chip de om. Au picioare, sunt acoperiti cu par de capra, uneori doar negru, alteori baltati (cu alb si negru - n.r.), au coarne... Sunt niste forme care te baga in starea de infricosare. Vin noaptea, dar si ziua, dupa-amiaza. Si asta noapte a venit sa ma certe de ce nu fac asta asa si asa... In unele dati ma trezesc cu el pe piept. N-am aer, ma inadusesc. Dar reusesc sa-l strig pe Dumnezeu. Doamne! Doamne! Doamne! Ajuta-ma. Bunul Dumnezeu se indura de mine si duhul Satanei ma lasa", a povestit calugarul • Acestea sunt o parte dintre trairile pe care un pustnic de la Schitul Luparie (Liteanca) din marginea satului Luparie, comuna ieseana Cotnari, le-a marturisit • Daca era nebun sau cuprins de tacerea verbului lui Dumnezeu, numai cei care inteleg ce este tacerea isi pot da seama
"Am urcat ca sa ma imbolnavesc de Dumnezeu", incepe povestea pustnicul Craciun Neculce. Are 73 de ani, iar prima manastire la care a invatat ce presupune a fi calugar a fost cea de la Rarau. Urmeaza grele ispite, revine in lume, dupa care se intoarce la manastire. De la manastirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava pleaca, acum sapte ani, la acest schit, Luparie, din comuna ieseana Cotnari. Motivul este simplu, cautarea in tacere a lui Dumnezeu. "Lumea a primit cultura. Oamenii s-au ridic
