Proiectul de lege privind ştergerea condamnărilor politice din perioada 1945 - 1989 va fi adoptată prin ordonanţă de guvern, iar apoi va fi supusă dezbaterii parlamentului. După 14 ani de
Proiectul de lege privind ştergerea condamnărilor politice din perioada 1945 - 1989 va fi adoptată prin ordonanţă de guvern, iar apoi va fi supusă dezbaterii parlamentului. După 14 ani de la începerea discuţiilor privind necesitatea unui astfel de act normativ, Ticu Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, s-a arătat sceptic, ieri, în privinţa adoptării acestei legi.
Conform ministrului justiţiei, Tudor Chiuariu, reabilitarea deţinuţilor politici şi pedepsirea autorilor abuzurilor împotriva celor care s-au opus regimului comunist este o urgenţă. El a precizat că această lege va avea în vedere şi magistraţii excluşi din justiţie pe motive politice.
Acestora li se vor mări indemnizaţiile lunare de persecutaţi politic de la 100 RON la 500 RON. Proiectul prevede şi acordarea unor despăgubiri morale, repunerea în drepturi sau redarea gradelor militare, dacă acestea au fost retrase, sau despăgubiri egale cu valoarea bunurilor confiscate în momentul condamnării.
De efectele acestui act normativ pot beneficia şi rudele foştilor deţinuţi politici, care pot solicita instanţei de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului, prin Ministerul Finanţelor, la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.
1.000.000 de foşti deţinuţi politici
Se estimează că, prin adoptarea acestei legi, aproximativ un milion de foşti deţinuţi politici vor scăpa de condamnările din cazier. "Există circa 136.000 de dosare penale, toate vizând loturi de condamnaţi. Dacă facem o medie de cinci persoane la un dosar, putem să vorbim de circa 700.000 de oameni condamnaţi la înc