Candidaturile pentru Legislativul comunitar sunt încă incerte, iar raportul eforturi-avantaje este dezechilibrat. Mai mult, chiulangii sunt sancţionaţi financiar la Parlamentul European
Candidaturile pentru Legislativul comunitar sunt încă incerte, iar raportul eforturi-avantaje este dezechilibrat. Mai mult, chiulangii sunt sancţionaţi financiar la Parlamentul European
Muncă multă, influenţă redusă în politica naţională şi bani puţini, în comparaţie cu sumele ce pot fi dobândite activând în mediile decizionale de la Bucureşti. Cam acestea sunt calculele pe care şi le-ar putea face politicienii români cu oareşce notorietate atunci când li se propune să candideze la euroalegerile din noiembrie.
Scrutinul pentru desemnarea celor 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, programat la sfârşitul lunii noiembrie, este departe de a mobiliza partidele din primul eşalon politic. Cu excepţia conservatorilor, liberal-democraţilor lui Theodor Stolojan şi a penegiştilor lui Gigi Becali, formaţiunile politice nu şi-au definitivat listele pentru europarlamentare. Acestea şi-au propus ca în septembrie să încheie procedura, însă întâmpină dificultăţi în desemnarea persoanelor care vor deschide listele.
Volumul de muncă mare din comisiile şi plenul Legislativului comunitar, deplasările frecvente pe ruta Bruxelles - Strasbourg - Bucureşti, mandatul scurt, de aproximativ un an şi jumătate, dar şi indemnizaţiile relativ mici sunt motive serioase pentru "greii" politicii româneşti de a evita "izolarea". În plus, cei care au de gând să chiulească pierd bani, absenţele fiind sancţionate pecuniar la Strasbourg şi Bruxelles, spre deosebire de Bucureşti.
Deocamdată, eurodeputaţii noştri sunt privilegiaţi din punct de vedere financiar, întrucât încasează şi indemnizaţia de parlamentari români. Acest lucru nu va mai fi posibil după desfăşurarea eur