Articolul aparut in ziarul OBIECTIV - Vocea Brailei din data de 1 septembrie "Autoritatile locale nu sint in stare sa cheltuie asa cum trebuie banii dati de Guvern" m-a intrigat.
Cred ca principala problema care trebuia rezolvata , adica obiectivul care trebuia atins era “repararea scolilor” si nu “cheltuirea banilor”. Mai mult decit atit, repararea scolilor trebuia sa se faca in contextul unor constringeri clare: incadrarea intr-un buget, incadrarea intr-un termen de executie limita (posibil 15 septembrie) si atingerea unui nivel de calitate, respectiv atingerea specificatiilor asa incit scolile sa primeasca aviz de functionare. Sintem deja tara membra cu drepturi depline a UE si trebuie sa ne respectam obligatiile. Daca pina acum, in fiecare an, pe data de 15 septembrie cind incepea un nou an scolar constatam ca un procent destul de mare dintre scoli nu primeau Avizul de Functionare, dar cursurile se faceau si in acest context, de anul acesta ma asteptam sa existe o schimbare de atitudine, dar din cite vad, atit pe plan national, cit si pe plan local, nu s-a schimbat nimic.
Cum este posibil sa se deruleze proiecte economice (ca cel din cazul de fata "RENOVAREA SCOLILOR" ), cu un buget de peste 15.000 de miliarde lei vechi (cincisprezece mii de miliarde) fara sa existe un proiect in acest sens si un manager de proiect? Acesta este de fapt un proiect destul de mare, atit ca fonduri, cit si ca arie geografica de desfasurare. Sa te apuci de acest proiect fara un manager de proiect, fara o echipa de proiect care stie cum se executa si cum se monitorizeaza asemenea proiecte ai cele mai mari sanse sa esuezi, ceea ce s-a si intimplat. La un asemenea fond, erau necesare implementarea unor proceduri privind initierea, planificarea, executia, monitorizarea, controlul si inchiderea proiectului la nivel central si local. Numai in acest fel putem avea un co
