Cetatea Aiudului, de plan poligonal (construita in anii 1333 si 1334), are perimetrul de circa 350 m si este intarita cu 8 turnuri de paza si aparare si ziduri groase de 1,3 m si inalte de 8 m. Cetatea este amplasata pe locul unei fortificatii de pamant, care la randul ei se suprapune pe o asezare daco-romana. In ridicarea complexului de arhitectura sunt cunoscute doua faze de constructie. Existenta unei prime cetati este atestata arheologic in secolul al XIV-lea. Forma actuala corespunde in mare masura etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conserva si elemente ale primei faze, cat si ale unor refaceri si adaugari mai tarzii. La unghiurile de intalnire ale zidurilor si la mijlocul laturilor lungi ale acestora, exista turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Inscriptiile care s-au mai pastrat pe alocuri pe turnuri si ziduri aduc unele informatii legate de acele lucrari. Turnurile constituiau drept locatie pentru breslele din oras. Astfel, aici au existat turnurile blanarilor, macelarilor, croitorilor, fierarilor, olarilor, cizmarilor, tabacarilor si lacatusilor. Din randurile fiecarei bresle responsabile de turnuri se alegeau ofiterii de breasla, comandantii militari ai cetatii. Legatura intre turnuri se facea prin drumul de straja, aflat in spatele parapetului, la care se avea acces prin intermediul mai multor scari din lemn. In interiorul turnurilor, la nivelurile superioare ale lor se putea ajunge prin scarile interioare de lemn.
Desi de mici dimensiuni prin grosimea incintei si inaltimile zidurilor, Cetatea a constituit un mijloc sigur de aparare pentru locuitorii din Aiud. Apararea era sporita si de santul cu apa ce inconjura Cetatea.
Fortificatie de aparare
In interiorul Cetatii se afla o biserica datand de la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului XVI-lea (astazi biserica reformata), construita in stil gotic transilvane
