S-ar putea ca vanzarea Rompetrol catre compania petroliera de stat din Kazahstan sa le dea multora de gandit prin Uniunea Europeana. Nu cumva pentru faptul ca Romania ar fi devenit buricul pamantului european si nici macar pentru ca ar trebui sa se tina cont de ceea ce se intampla prin Romania de cand aceasta a ajuns membru plin al Uniunii Europene. Problema este insa ca tranzactia Rompetrol a cam deschis o bresa care s-ar putea largi si ar putea afecta Vestul Europei, ce constituie, mai mult ca sigur, miza unui proces inca mocnit.
Tarile bogate in hidrocarburi (petrol si gaze) din fostul spatiu sovietic, in frunte cu Rusia, vor evident sa-si croiasca un alt statut in lume folosindu-si la maximum atuul de care dispun, si anume resursele energetice imense. Oricum, nu mai accepta sa fie doar exportatori, urmarind sa ocupe pozitii directe, prin participatii, pe pietele tarilor consumatoare. Vestul Europei este indeosebi vizat. Astfel, tarile respective cer deschis pozitii economice in tarile vest-europene in schimbul aprovizionarii acestora cu energie.
Statele consumatoare vest-europene se afla intr-un fel la mijloc intre propriile principii despre deschiderea pietelor si globalizare transformate in reguli pe care le-au impus pe plan international, pe de o parte, si, pe de alta parte, inconfortul de a se vedea controlate la ele acasa de companii din Est, care vantura acum principiile globalizarii in propriul interes. Rompetrol este o piesa prea mica pentru a starni ingrijorari. Numai ca este un precedent care poate prefata ceea ce va urma. Rompetrol este, in fond, o companie europeana care s-a oferit ca un cap de pod pentru patrunderea pe pietele europene a unei companii din spatiul ex-sovietic.
Occidentul, desi evident deranjat de faptul ca globalizarea ar putea sa inceteze a mai fi doar un sens unic, nu poate opri si nici macar contesta ofens
