Am avut iar pe micile ecrane o telenovela cu seful statului roman in primul plan. Anuntarea intempestiva si punerea in scena cu mare rapiditate a unei interventii chirurgicale l-au apropiat iar pe fostul marinar de inimile oamenilor din popor. Gazetarii s-au repezit sa faca iarasi fel de fel de scenarii, care mai de care mai fistichii, precum erau bancurile cu un anume post de radio cu ani in urma. Cica un radioascultator intreaba: „Cancerul la esofag este mortal ?“, „Da, raspunde crainicul faimosului post de radio, dar n-are !“.
Cum o simpla si banala interventie chirurgicala genereaza multiple puneri in scena, nici operatia intreprinsa de medicii romani, in regim sever de paza si asistenta militara, nu a trecut neobservata pe micile ecrane. Doi dintre guresii medici din echipa de interventie au folosit mai mult termenul de „misiune“ decit cel de interventie chirurgicala sau operatie. Nu-i vorba ca mai toate aceste cuvinte au fost supraintesate de intelesuri operativ-strategico-militare, incit este practic imposibil sa mai utilizam terminologie civila. La urma urmei, totul este bine cind se termina cu bine si toata lumea este multumita. Dupa nici 24 de ore, in sistem de one-day surgery, pacientul a fost returnat vietii cotidiene si SPP-ului, care-i gestioneaza nu doar boala, dar si sanatatea.
Asa am aflat de existenta unei decizii a CSAT – adica pe romaneste, Consiliul Superior de Aparare al Tarii –, care ar fi decis printr-un act normativ ca de sanatatea presedintelui, primului ministru si a presedintelui Senatului sa se ocupe Serviciul de Paza si Protocol. Nu vrem sa intram intr-o zona obscura, unde nu avem nici informatii si nici competente sa judecam daca asa este bine sau rau, avansam doar ideea ca ceva scirtiie in acest paienjenis de atributii si competente. Dar sa lasam Cezarului ce-i al Cezarului si sa consemnam marea bucurie a rom
