În nr. 24, din 22 iunie 2007, al revistei România literară, domnul Dumitru Hîncu publică, la pagina 18, un text aparţinând lui N. Steinhardt pe care-l intitulează "Un buchet: Nelu, Nicu şi Colette" şi pe care-l declară inedit.
N-aş fi intervenit, rămânând un cititor neutru ca şi altă dată când am întâlnit publicate prin presa culturală texte ale lui N. Steinhardt considerate "inedite", deşi ele fuseseră publicate anterior, fie în presa locală (la Baia Mare), fie în reviste centrale. Cine poate să "monitorizeze" tot ce se publică azi în atâtea reviste şi atâtea locuri?!
Este posibil ca domnul D. Hîncu să nu ştie că textul pe care l-a oferit României literare a mai fost publicat în revista Manuscriptum nr. 1-4, 1993, pp. 90-93, şi ca atare nu această "scăpare" îi reproşăm noi. Ne-am fi aşteptat însă ca domnia sa să ofere câteva informaţii: de unde provine textul şi cine sunt personajele care formează, împreună cu N. Steinhardt, acel "buchet" evocat. Elementul decisiv care m-a făcut să intervin este însă faptul că textul publicat de domnul Hîncu este complet desfigurat, conţinând inexplicabile greşeli şi omisiuni care-i ridică unui cititor atent tot atâtea semne de întrebare!
Dar să luăm lucrurile metodic.
În revista Manuscriptum textul este intitulat "Jurnalul călătoriei la Sighet". El provine de la Colette Axente, soţia doctorului Corneliu Axente, amândoi buni prieteni ai lui N. Steinhardt, cu care acesta a întreprins în prima jumătate a lunii iunie din anul 1974 o călătorie de la Bucureşti la Baia Mare - şi apoi la Sighet - şi retur.
Călătoria a fost făcută la dorinţa expresă a Colettei Axente de a vizita închisoarea de la Sighet, unde se prăpădise - împreună cu alte personalităţi indezirabile regimului comunist - tatăl ei, Nicolae Mareş, fost pentru câteva luni ministru al Agriculturii în guvernul antonescian.
Probabil că familia