Pe la mijlocul secolului al XII-lea, un episcop danez propunea interzicerea arbaletei, mult mai letală decăt arcul cu săgeţi. Autorităţile bisericeşti ajunseseră la concluzia că aceasta nu ar fi o armă destul de "cavalerească" şi propuneau utilizarea ei doar impotriva oştilor păgăne.
Pe la mijlocul secolului al XII-lea, un episcop danez propunea interzicerea arbaletei, mult mai letală decăt arcul cu săgeţi. Autorităţile bisericeşti ajunseseră la concluzia că aceasta nu ar fi o armă destul de "cavalerească" şi propuneau utilizarea ei doar impotriva oştilor păgăne.
Peste mai bine de 800 de ani, un fizician, ajuns in exil la Copenhaga, aştepta schimbarea culorii unui semafor. Atunci i-a venit lui Leo Szilard ideea declanşării unei reacţii in lanţ. A fost nevoie de ceva mai mult de un deceniu pănă la explozia primei bombe atomice. Detaliu puţin cunoscut, sintagma "bombă atomică" apare pentru prima oară in una dintre prozele SF ale lui H.G. Wells, şi nu intr-o publicaţie de strictă specialitate.
In acelaşi oraş s-au intălnit in primăvara lui 1933 căţiva fizicieni celebri, printre ei Niels Bohr, Paul Dirac, Werner Heisenberg şi Lise Meitner. Ei aveau să sărbătorească zece ani de activitate a lui Bohr la conducerea Institutului pentru fizică teoretică, dar şi centenarul morţii lui Goethe. Au hotărăt să monteze şi un modest spectacol de teatru, un fel de scenetă bazată pe nemuritoarea capodoperă a lui Goethe, "Faust". Varianta lor voia să fie un fel de parabolă a fizicii moderne, inclusiv a mecanicii cuantice.
Greu de imaginat alegere mai inspirată. Era poate ultima ocazie din viaţa lor de a se amuza pe tema luptei dintre divinitate şi forţele răului. Savanţii se referă la particule cu "farmec" şi/sau parfum, precum quarkul (nume provenit dintr-un roman de Joyce), ne asigură că există gluoni "coloraţi" şi se ocupă de "
