Inflatia din luna august s-a apropiat de 1%, urcand rata pe ultimele 12 luni la 5%. Politicienii au expediat usor problema, aruncand intr-o doara vina pe efectele secetei si trecand mai departe, la "cestiunile arzatoare la ordinea zilii": desconspirari, uninominal, motiuni. .. E atat de vechi pacatul... Parca ecleziastii din Constantinopol nu se dadeau de ceasul mortii sa stabileasca sexul ingerilor cand cetatea era pe punctul sa fie cucerita de otomani?
Ma tem ca lucrurile stau mai rau decat vrem sa o recunoastem, iar revenirea amenintatoare a inflatiei este doar partea vizibila a aisbergului. Frumoasa poveste de succes a economiei romanesti este pe punctul de a-si epuiza resursele, iar decidentii politici de la noi, orbiti de grija pentru seria de alegeri care se va intinde pe vreo doi ani de aici inainte, lucreaza cu osardie la a distruge cat mai repede si ce a ramas din fragilul echilibru economic.
Romania are cea mai proasta istorie a inflatiei dintre toate tarile post-comuniste: cea mai mare inflatie cumulata din 1990, cea mai lunga perioada de exprimare cu trei cifre a inflatiei anuale, cea mai tarzie reusita in coborarea sub pragul de 10%. Cauza esentiala au fost politicile ametite in promovarea reformei economice; politicienii au promis reforma fara durere si au produs durere fara reforma. Efectele au fost intarzierea integrarii in structurile economice si politice occidentale, prelungirea "tranzitiei", irosirea unor ani in care viata romanilor putea fi mai buna si nu a fost.
In ultimii 4-5 ani, lucrurile au intrat pe un fagas mai bun. Politici mai rezonabile s-au cuplat cu integrarea europeana. Intrarile de capital au usurat mult procesul, alimentand o crestere a consumului la care putini ar fi visat. Aprecierea leului - fortata tot de intrarile de capital - a jucat rolul ei in restructurarea economiei, sufocand intreprinderi necompetit
