Cabinetul estonian a anuntat, joi, ca nu o sa permita companiei ruso-germane Nord Stream, care se ocupa de construirea unui gazoduct submarin in Marea Baltica, sa realizeze studii de impact in apele sale teritoriale, relateaza AFP, citat de NewsIn.
Aceasta decizie a fost luata in cadrul unei reuniuni a guvernului eston. Cererea grupului energetic ruso-german a produs neintelegeri in coalitia la puterea de la Tallin.
Principalul partid de guvernamant, Partidul Reformei (liberal) condus de premierului Andrus Ansip nu a fost impotriva acestor studii. Conservatorii din partidul Pro Patria-Res Publica, aflati in coalitia la putere, au cerut celorlalte partide sa se opuna solicitarii facute de Nord Stream.
Consevatorii cred ca acest proiect afecteaza securitatea energetica a Estoniei. Pro Patria-Res Publica considera ca prin acest proiect Federatia Rusa isi va extinde influenta in zona Marii Baltice.
Premierul Andrus Ansip, care a sustinut indirect proiectul, a acuzat Rusia ca prin comportamentul ei in politica externa a alimentat tensiunile ruse-estoniene iar acest lucru a dus la repingerea solicitarii privind studiile de impact in apele estoniene.
"Afirmand ca Estonia este o tara-parazit care traieste de pe urma banilor obtinuti din tranzitul marfurilor dintre Rusia si Occident, Rusia a contribuit la opozitia fata de acest poiect in Estonia", a declarat el.
Proiectul Nord Stream urmeaza sa lege pe o distanta de 1.198 kilometri, pe sub Marea Baltica, Rusia (Viborg) si Germania (Greifswald).
Aceasta initiativa a fost atacata de Estonia, Letonia, Lituania si Polonia, care se simt "sarite" in transportul gazelor de acest proiect si se tem pentru securitatea lor energetica. Conform proiectului, gazoductul va deveni operational in 2010.
Cabinetul estonian a anuntat, joi, ca nu