Japonezii vor să sprijine bătrăneţile celor singuri cu modele de roboţi inteligenţi. După o perioadă de probă, humanoizii sfărşesc in debara.
Japonia este cea mai inverşunată ţară din lume in ceea ce priveşte relaţionarea om-robot. Antropologi, ingineri softişti, cercetători in robotică stau la aceeaşi masă şi se străduiesc să creeze un soi de a doua populaţie a ţării. Aceea a roboţilor. I-au trimis pe humanoizii high-tech la muncă prin spitale, la hoteluri, in grădiniţe, la teatru, dar mai ales incearcă să-i transforme in "partener insufleţit" pentru cei vărstnici şi singuri. De altfel, imbătrănirea populaţiei este un proces dramatic in Japonia, ţară in care 40% din populaţie va fi de vărsta a treia in 2050. Aşa spun sociologii.
Unul dintre modelele de roboţi destinate pensionarilor este Ifbot. A avut ceva succes, deşi nu era chiar ieftin: 4.300 de dolari. Era destul de prietenos şi comunicativ, dar s-a constatat că, după o lună-două de convieţuire, vărstinicii il părăseau undeva intr-un colţ al locuinţei. De aceeaşi problemă s-au lovit şi cei de la Sanyo, care dezvoltaseră un roboţel in formă de căine şi care putea să monitorizeze temperatura corpului, tensiunea arterială. Pensionarii şi-ar fi dorit lucruri mai simple care să-i ajute la treburile din casă, telefoane cu butoane mai mari, aparate auditive performante. Sau rude care să-i viziteze mai des.
"Majoritatea celor in vărstă nu este interesată de roboţi. I se par mult prea complicaţi şi prea puţin utili. Aceste persoane vor să se mişte uşor in locuinţă, să folosească baia şi toaleta fără dificultăţi", a declarat pentru un reporter Reuters, Ruth Campbell, angajat al secţiei de geriatrie de la Universitatea din Tokio.
Ifbot - pentru casnici Ultima variantă a roboţelului Ifbot (foto) era foarte inteligentă pentru vărsta sa de cinci ani. Cu LED pe post pe ochi, pu
