România şi Slovacia, care se tem că etnicii maghiari din ţările lor vor dori o autonomie sporită, vor fi supuse presiunilor Washingtonului pentru a accepta o poziţie comună a Uniunii

România şi Slovacia, care se tem că etnicii maghiari din ţările lor vor dori o autonomie sporită, vor fi supuse presiunilor Washingtonului pentru a accepta o poziţie comună a Uniunii Europene de recunoaştere a unei eventuale independenţe a provinciei Kosovo, scrie "International Herald Tribune".

Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, a declarat că numai independenţa regiunii ar aduce stabilitate în Balcani şi că Europa ar trebui să se alăture SUA în susţinerea desprinderii kosovarilor de Serbia.

Statele Unite şi Uniunea Europeană vor recunoaşte Kosovo ca stat în cazul în care provincia îşi declară independenţa de Serbia la începutul lunii decembrie, după încheierea ultimei runde de negocieri, potrivit unor oficiali ai celor două puteri. "Planul este stabilit.

Discuţiile se vor încheia în 10 decembrie, iar dacă nu se va ajunge la un acord, atunci Kosovo îşi va declara unilateral independenţa. SUA o vor recunoaşte imediat, urmată de europeni, dacă reuşesc să rămână uniţi", a declarat pentru IHT un diplomat european sub anonimat.

În ciuda faptului că preferă un plan girat de ONU, blocul comunitar va susţine poziţia Washingtonului, deşi nu toate cele 27 de state membre sunt de acord cu o astfel de soluţie, a mai spus sursa IHT. Pe lângă România sau Slovacia, s-ar putea ca nici Grecia şi Ciprul să nu respecte unanimitatea UE în această chestiune.

Problema regiunii separatiste a devenit, scriu jurnaliştii britanici, o confruntare între Occident şi Rusia, care a ameninţat că va bloca prin veto o rezoluţie ONU privind desprinderea provinciei de Serbia. "Independenţa Kosovo este inevitabilă pe termen lung", a afirmat preşedintele francez Nicolas Sa