Domnule Ernest Wichner, Literaturhaus Berlin – institutia pe care o conduceti – organizeaza la inceputul lunii octombrie, impreuna cu Institutul Cultural Roman si cu sprijinul Asociatiei Sibiu 2007, Festivalul European de Poezie. Ce v-a determinat sa alegeti Romania pentru acest eveniment?
Sa fie o tara predestinata pentru poezie? E un anume sarm romanesc la mijloc, care va fascineaza inca? Sau e vorba doar de o conjunctura favorabila?
Pentru a fi cit mai concis: am tinut sa organizez acest festival anul acesta la Sibiu/ Hermannstadt pentru a marca aniversarea nasterii lui Oskar Pastior – marele poet german nascut la Sibiu, pe 20 octombrie 1927 –, pe de o parte; dar si pentru a sublinia importanta europeana a operei acestui poet, trecut, din pacate, in nefiinta anul trecut. Or, Sibiul, fiind capitala europeana a culturii, nu-si poate permite sa ignore memoria unei personalitati de talia lui Oskar Pastior, indiferent de cite alte evenimente de anvergura organizeaza pe parcursul anului – caci asta ar insemna tocmai ca-si neaga statutul de capitala europeana a culturii. Cu putin patetism, as spune ca am dorit sa evit o asemenea situatie. Fara patetism, pot spune insa ca este o mare bucurie pentru mine sa pot aduce poeti din toata Europa la Sibiu – si mai ales poeti axati pe aspectul lingvistic-experimental al poeziei. Probabil ca Oskar Pastior, aflat acum pe un norisor alegoric alaturi de Urmuz, Tristan Tzara si Gellu Naum, isi bitiie picioarele, ne priveste si se bucura.
Cum a fost primit entuziasmul initial al dumneavoastra de catre partenerii romani? A fost greu sa-i cistigati pentru acest proiect?
La inceput, proiectul nu prea a avut rezonanta aici: am contactat deja, acum doi ani, responsabili dintr-un for de conducere din Cultura (niste domni, dar probabil ar trebui numiti mai curind tovarasi), descriindu-le proiectul, dar r