După luni de zile, dominate de replici acide între cele două părţi, dar şi între marile puteri cu viziuni total diferite asupra acestui subiect, liderii provinciei Kosovo şi cei sârbi s-au întâlnit în sfârşit, ieri, faţă în faţă, pentru a găsi o soluţie la cererea de independenţă a etnicilor albanezi. Negocierile, care au avut loc la misiunea UE de New York – în paralel cu Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU), urmau să fie destul de dure, comenta presa internaţională. Intransigenţa părea a fi cheia dominantă a discuţiilor, având în vedere declaraţia preşedintelui provinciei separatiste, Fatmir Sejdiu, care avertiza cu numai o zi înainte de demararea negocierilor că „partea sârbă poate prezenta idei, care vor fi considerate inacceptabile”.

Drept urmare, „suntem foarte fermi şi foarte hotărâţi. Nu avem altă soluţie în afara independenţei”, completa liderul de la Priştina, citat de AFP. Nici sârbii nu au avut un ton mai optimist. Preşedintele Boris Tadici declara joi, în faţa Adunării ONU, că Belgradul va acorda provinciei Kosovo „cea mai extinsă autonomie din lume care va include anumite elemente ale statelor suverane, precum accesul la instituţiile financiare internaţionale”, dar nu şi independenţa, relata „EUObserver”. În consecinţă, găsirea unui compromis asupra statutului provinciei părea, ieri, departe de a fi găsit. Şansele păreau să scadă, cu atât mai mult, cu cât nici măcar statele europene, care joacă un rol de arbitru în Balcani, nu au o viziune comună asupra viitorului Kosovo.

În timp ce Franţa, Germania şi Marea Britanie se pronunţă în continuare în favoarea recunoaşterii independenţei Kosovo în afara Naţiunilor Unite, state precum Spania, Grecia sau Ciprul (care se confruntă la rândul lor cu revendicări separatiste) sunt reticente şi insistă ca statutul provinciei să fie reglementat printr-o rezoluţie ONU, fiind susţinute în acest dem