Orice analiză privind evoluţia şi dinamica unei pieţe se bazează pe statistici oficiale. Statistici care nu există în cazul pieţei de carte. Doar estimări. Acest lucru spune multe despre modul în care funcţionează industria editorială românească. Din estimările Asociaţiei Editorilor din România (AER), de exemplu, rezultă că avem 2.500 de edituri, dintre care 400 active, iar cifra de afaceri a industriei româneşti de carte a fost, anul trecut, de aproximativ 40 de mi

Orice analiză privind evoluţia şi dinamica unei pieţe se bazează pe statistici oficiale. Statistici care nu există în cazul pieţei de carte. Doar estimări. Acest lucru spune multe despre modul în care funcţionează industria editorială românească.

Din estimările Asociaţiei Editorilor din România (AER), de exemplu, rezultă că avem 2.500 de edituri, dintre care 400 active, iar cifra de afaceri a industriei româneşti de carte a fost, anul trecut, de aproximativ 40 de milioane de euro. Tot anul trecut, au existat 13.000 de cereri de ISBN (International Standard Book Number), adică titluri – editări noi sau reeditări -, iar tirajul mediu a fost de circa 1.500 de exemplare.

Precizăm că aceste cifre suportă modificări serioase, de la un interlocutor la altul: numărul editurilor este fie mai mare, fie mai mic, cel al tirajelor, la fel, iar volumul pieţei, după unii, este dublu. Cu toţii, însă, ne-au furnizat un răspuns standard: nu există statistici oficiale, nu se pot avansa cifre exacte, nu există o centralizare a vânzărilor la nivel naţional. Există topul reţelei Diverta, în cel mai bun caz, dar Diverta nu vinde preponderent carte.

Şi părerile despre evoluţia pieţei sunt extrem de diferite. Silviu Săndulescu, director de marketing la Editura Niculescu, o consideră una dintre cele mai concurenţiale pieţe din