Geoana a pus laurii cu mana lui pe fruntea lui Tariceanu. Guvernul, despre care democratii au afirmat in nenumarate randuri ca nu are legitimitate, a devenit legitim multumita PSD. Esecul motiunii de cenzura inseamna reconfirmarea in functie a sefului Executivului si sfarsitul "descalecatului" lui Geoana in PSD. Chiar daca el va mai ramane in functia de presedinte al formatiunii pana la urmatorul Congres al partidului, nu va mai avea puterea sa controleze grupurile in care este impartit PSD. Prin urmare, pastrandu-l in fruntea partidului pana la alegerile locale de anul viitor, social-democratii isi asuma riscul unui nou esec, pentru ca, dupa cum ne-a obisnuit, Geoana va fi incapabil sa gestioneze politic momentul, iar daca in localitati oameni vor vota primari PSD, vor alege omul si nu partidul. Prin autogolul primit de PSD cu prilejul motiunii de cenzura, Geoana si-a reconfirmat pozitia in galeria liderilor de mucava, rolul sau fiind in momentul de fata pur decorativ. Decredibilizarea sa ca lider de partid s-a facut treptat. Primul bobarnac a venit din partea fostului lider al partidului, Ion Iliescu, care l-a catalogat drept un "prostanac". Din nefericire pentru Geoana, eticheta pusa de Iliescu s-a lipit de el ca marca de scrisoare, iar adversarii sai politici nu au ezitat sa o foloseasca impotriva lui cu orice prilej. Momentele principale in care Geoana a aratat ca nu poate convinge ca lider politic au fost si motiunile de cenzura initiate de PSD in 2006. Prima a fost motiunea de cenzura a fost "Anti-reforma sanatatii" din februarie 2006, care a picat cu 246 de voturi "impotriva" si 214 de voturi "pentru". Cea de-a doua motiune, depusa de PSD sapte luni mai tarziu, in luna septembrie, a fost intitulata sugestiv "Guvernul Tariceanu - Fapte si minciuni", insa a avut soarta celei din februarie, fiind respinsa cu 145 de voturi "pentru" si 235 "impotriva". Acela a f