Lacul de acumulare de la Porţile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existenţă cu milioane de tone de aluviuni.

Nivelul apei a crescut considerabil, fapt care pune în pericol atât malurile Dunării, cât şi câteva drumuri judeţene, care din cauza eroziunii s-ar putea prăbuşi.

De altfel, în zona Orşova, precum şi în apropiere de satul Bahna, acolo unde Dunărea formează două golfuri adiacente lacului de acumulare de la Porţile de Fier I, Cerna şi Bahna, miile de tone de mâl depuse la gura de vărsare în Dunăre au dus la îmbă- trânirea râului şi chiar la schimbarea florei şi faunei.

În cazul municipiului Orşova, aşezat pe malul Golfului Cerna, primarul urbei crede că faleza ar putea fi pusă şi ea în pericol din cauza creşterii nivelului apelor cu peste 1,5 metri. Specialiştii în geologie avertizează asupra colmatării în exces a cursurilor râurilor sau fluviilor, prin efectele grave asupra întregului mediu înconjurător.

„Colmatarea unui râu duce la schimbarea sistemului hidraulic de curgere şi apare fenomenul de îmbătrânire al râului. În acest context, se schimbă şi biotipul râului, adică flora şi fauna. Ca impact adiacent se înregistrează şi schimbarea nivelului pânzei apei freatice, dar şi chimismul apelor subterane prin apariţia de masă străină. Pe de altă parte, dacă malurile nu sunt amenajate corespunzător, apare fenomenul de eroziune şi implicit de schimbare a cursului apei“, declară geologul Nicolae Pascovici, din cadrul Agenţiei de Mediu Mehedinţi.

Din cauza acestui fenomen, malurile Dunării se confruntă cu mari modificări, ţinând cont că odată cu construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I, malurile nu au fost amenajate astfel încât apele să nu macine în interior.