Controversa inregistrarilor audio-video aparute in presa se mentine si in randul specialistilor in drept. Unii considera ca daca inregistrarea a fost facuta cu mandat din partea procurorului ea constituie proba la dosar. Altii cred ca inregistrarile erau probe puternice, dar dupa ce au devenit publice au pierdut din impact si s-a ratat anchetarea celor vinovati.
Imaginile, mai ales partea doua a inregistrarii, fiind atat de concludente, ele nu pot schimba cursul anchetei, dar pot ingreuna munca procurorilor, declara pentru HotNews.ro avocati si profesori de drept.
Peter Eckstein Kovacs, presedinte comisia juridica din Senat
Sunt doua chestiuni legate de valabilitatea si puterea inregistrarii video. Prima posibilitate este ca aceste inregistrari, si ma refer la prezenta lui Remes in imagini, sa fie colaterale si sa nu se incadreze in textul legii, neexistand mandate din partea judecatorului.
In cazul in care este o inregistrare neautorizata indiferent ce ilustreaza sau arata caseta respectiva, ea nu poate fi inclusa drept proba.
Cea dea doua varianta este ca inregistrarea poate fi considerata proba puternica la dosar daca a fost efectuata in baza legii de interceptare si urmarire. Daca s-a obtinut autorizatie din partea procurorului si judecatorului, in baza unui mandat ea poate constitui proba la dosar.
Victor Alistar, director executiv Transparency International
Potrivit legii, anchetarea si administrarea probelor intr-un dosar penal sunt secrete. Prin faptul ca aceasta inregistrare audio-video a fost facuta publica, s-a ratat o proba puternica pentru ca daca ar fi ramas asa cum trebuia, secreta, ar fi avut un impact devastator asupra cercetatilor si Remes putea sa plece cu catuse.
Potrivit codului de procedura penala probele instrumentate intr-un dosar sunt secrete pentru c
