E interesant de observat ca o serie de evenimente sinistre apartinand istoriei profane au avut loc in zile de sarbatoare, deci zile sfinte (holidays).
Cel mai cunoscut este cel din 6 august 1945, cand la Hiroshima a fost lansata prima bomba nucleara. Dar 6 august, asa cum se stie, corespunde in calendarul ortodox Schimbarii la Fata.
Un alt moment de aceeasi sumbra amintire il reprezinta declansarea celui de-al doilea razoi mondial, pe 1 septembrie 1939. Dar la aceeasi data, incepe anul nou bisericesc. Coincidente din acestea mai pot fi gasite. Ne putem intreba daca este vorba de simple coincidente sau de cu totul altceva, de potriviri care demonstreaza ca, totusi, timpul nu curge aleatoriu, ca sa treaca, si deci exista un sens in tot ceea ce ni se intampla.
Evocam in acest numar secventa lui septembrie 1939, tocmai fiindca ce s-a intamplat atunci a dat peste cap linistea continentului aruncandu-ne pe toti intr-o centrifuga nimicitoare. 1 septembrie bisericesc a fot astfel grav profanat. In loc ca oameni sa-si refortifice sentimentul comunitar, ei au trait celalalt sens al solidaritatii, acela determinat de producerea unei mari tragedii. Din acest punct de vedere, ca intr-o simetrie inversa, septembrie 1939 deschide in istorie un plan abisal, opus perspectivei spirituale. Ne amintim cu acest prilej de un film al lui Wajda dedicat tocmai sfarsitului de august al acelui an, un film care avea in vedere o Polonie patriarhala, bucolica, simbol al intregii Europe antebelice. Nimic pe 30 sau 31 august nu anunta urgia. Marele regizor a avut grija sa scoata in evidenta tocmai aceasta detasare solara fata de tot ceea ce urma sa se petreaca.
In septembrie 1939 Romania a fost crutata de lovitura napraznica venita dinspre marii agresori. Numai ca peste un an avea sa traiasca grozava mutilare teritoriala prin punerea in aplicare a celor doua dictate
