"Cu o serie reuşită de directe, romănul i-a ambutisat boxerului ucrainean toată faţa." Propoziţia aceasta, pe care domnul Ionescu a citit-o de mai multe ori intr-un ziar de sport, i-a amintit pensionarului că şi el ambutisase ceva timp de trei săptămăni, pe cănd era elev de liceu şi era pus să aleagă intre culesul porumbului şi muncă patriotică la fabrica de avioane. Bineinţeles că s-a dus la fabrica de avioane.

"Cu o serie reuşită de directe, romănul i-a ambutisat boxerului ucrainean toată faţa." Propoziţia aceasta, pe care domnul Ionescu a citit-o de mai multe ori intr-un ziar de sport, i-a amintit pensionarului că şi el ambutisase ceva timp de trei săptămăni, pe cănd era elev de liceu şi era pus să aleagă intre culesul porumbului şi muncă patriotică la fabrica de avioane. Bineinţeles că s-a dus la fabrica de avioane.

Elevul Ionescu a fost repartizat, impreună cu alţi patru colegi, la secţia Operaţiuni auxiliare, unde un maistru morocănos i-a inghesuit in jurul unui banc cu menghine, le-a dat căte o bucată de tablă şi pe toată durata "vacanţei active" i-a invăţat cum se face o lingură de supă dintr-o foaie de metal plată. Operaţia se chema ambutisaj.

Cănd Ionescu i-a spus maică-sii că, spre deosebire de ceilalţi colegi, care munceau la CAP in locul ţăranilor, el fusese desemnat să ambutiseze, doamna Ionescu, deşi nu ştia in ce consta operaţiunea, l-a intrebat, măndră ca orice mamă care-şi vede fiul ajuns in sfărşit intr-un rost important: "Toată ziua, mamă?!!". "Toată ziua", a răspuns elevul Ionescu, din clasa a zecea a Liceului pedagogic "Zoia Kosmodemianskaia". Dar nu i-a mai spus că opt ore fără intrerupere izbea in neştire cu un ciocan bont o bucată de tablă şi că, in final, din ciocăneala asta de sclav avea să iasă un fel de linguroi, tocmai bun de aruncat la lada cu deşeuri.

Tovarăşe meşter