"Pierdut bomba atomica. Declar nula". Probabil ca multe din superputerile nucleare ale lumii de azi ar fi fericite sa poata rezolva o astfel de situatie dand un anunt de acest fel la mica publicitate. Insa inaltii functionari, din cauza prostiei sau incompetentei carora se pierde urma unor focoase nucleare, stiu foarte bine ca astfel de dispozitive nu raman pur si simplu pierdute. Ci sunt cautate cu disperare de organizatii teroriste, de traficanti de arme sau de agenti speciali ai statelor rivale. Din cauza acestor bombe care nu ies la inventar, botezate de presa si autoritati "giganti adormiti", nimeni nu poate spune ca ipoteza izbucnirii unui razboi nuclear in orice moment este complet exclusa. Incidentul Kursk

Problema focoaselor nucleare pierdute a revenit pe agenda de discutii a superputerilor mondiale odata cu asa zisul "incident Kursk". Pe 14 august 2000, s-a pierdut controlul submarinului nuclear Kursk, scufundat in deriva, ajungand pe fundul Marii Barent, pe coasta de nord-vest a Rusiei. Adancimea la care a ajuns submarinul a facut imposibila orice interventie. Echipajul navei a murit in chinuri, toate eforturile de salvare a marinarilor fiind imposibile, din cauza presiunii enorme a apei. Cu toate acestea, autoritatile ruse au declarat ca, in cele din urma, au reusit sa ajunga la submarin si ca focoasele nucleare ale navei au fost dezactivate. Lucru considerat de multi experti militari imposibil de realizat.

Cert e ca "incidentul Kursk" a determinat mai multe organizatii ecologiste sa realizeze un recensamant neoficial al dispozitivelor nucleare pierdute. Joshua Handler, coordonator al Greenpeace, a estimat cu aceasta ocazie ca din 1945 si pana in prezent peste 50 de arme nucleare au fost pierdute in oceane sau mari de pe aproape tot globul, nefiind recuperate, de proprietari cel putin. Si, desi statisticile Satelor Unite ale Americii evid