Esecul Constitutiei nu va fi usor uitat, insa textul care va fi semnat la 13 decembrie in capitala portugheza permite reluarea constructiei institutionale in UE. "Cei douazeci si sapte" au depasit momentul psihologic, convenind asupra textului unui tratat de reforma a Uniunii Europene. Lisabona se va alatura astfel, in geografia tratatelor fondatoare, unor orase precum Paris, Roma, Maastricht, Amsterdam sau Nisa. Esecul Constitutiei nu va fi usor uitat, insa textul care va fi semnat la 13 decembrie in capitala portugheza permite reluarea constructiei institutionale in UE. In ce masura acest tratat se va dovedi mai durabil decit predecesoarele sale - cit timp va trece pina ce va aparea nevoia unui nou document, de egala anvergura - inca nu se poate sti. Liderii europeni etalau, in noaptea de joi spre vineri, un optimism reconfortant. Lectiile deceniilor trecute sugereaza, insa, ca imperfectiunile tratatelor au un mod extrem de perfid de a iesi la lumina, tocmai atunci cind orizontul pare luminos. In orice caz, turul de forta al elitelor de la Bruxelles si din capitalele statelor-membre a reusit. Multe dintre prevederile proiectului de Constitutie vor fi puse in aplicare in baza unei simple ratificari parlamentare, fara a se mai cere opinia populatiei. Exceptia o va constitui, ca si in alte dati, Irlanda, al carei electorat trebuie in mod obligatoriu consultat prin referendum. Celelalte guverne "cu probleme", cum ar fi Franta sau Olanda, Marea Britanie sau Polonia, pot evita confruntarea plina de neprevazut cu propriii cetateni. Pentru moment, e bine sa nu se incerce repararea a ceea ce s-a construit defectuos in ultima jumatate de secol. Elitismul constructiei europene nu poate fi inlaturat prin recurgerea frecventa la referendum, ci prin consolidarea cadrului de dezbateri care sa includa parlamentele nationale, grupurile de interese si societatea civila. Vor exista m