De obicei judecatile de bun simt dau gres in privinta Europei. Putini au crezut intr-o atat de rapida topire a calotei glaciare comuniste, in 1989. Ratele de crestere de astazi pareau inimaginabile la inceputul anilor 1990. Cu siguranta, nimic nu ar putea deraia acum marea locomotiva a cresterii economice.
De fapt, ar fi ceva: lipsa creierelor, se arata intr-o analiza The Economist, citata de Rador. Pana acum, regiunea a beneficiat de pe urma avantajelor impletite ale costurilor mici ale muncii - castig pervers de pe urma proastei administrari comuniste - si integrarii economice rapide cu jumatatea bogata a continentului.
Acum, marea provocare nu consta in a deveni mai eficient pentru a fi mai ieftin, ci in a inova pentru a fi mai bun. Aceasta depinde in primul rand de calitaeta si cantitatea creierelor disponibile. Termenul dezagreabil de jargon pe care-l folosesc economistii pentru a defini puterea mintii este "capital uman".
Un nou studiu al institutului incisiv de la Bruxelles "Lisbon Council" evidentiaza unele tendinte rau prevestitoare. Estul ex-comunist al UE are intreprinderi inapoiate, o perspectiva demografica ingrozitoare si, in cea mai mare parte, universitati depasite. O secatuire a creierelor ar putea fi ireversibila.
Studiul ar trebui sa constituie o lectura obligatorie pentru politicienii incapatanati, complezenti si certareti ai Europei de est. Doar doua tari sunt deasupra mediei vest-europene: Slovenia, datorita bogatiei sale, si Turcia, din cauza ratei explozive a natalitatii. Pentru majoritatea celorlalti, deficitul de capital uman este mare si probabil se va amplifica.
Un factor cuantificat de studiu este asigurarea capitalului uman, semnificand inteligenta creata de parinti, invatamantul formal si cursuri de pregatire si de deprinderile create la locul de munca.
Aici, Sloveni