Deşi mândri de apartenenţa la Uniunea Europeană, polonezii nu agreează schimbarea modului lor tradiţional de viaţă Pentru un călător neavizat şi prea puţin la curent cu

Deşi mândri de apartenenţa la Uniunea Europeană, polonezii nu agreează schimbarea modului lor tradiţional de viaţă

Pentru un călător neavizat şi prea puţin la curent cu realităţile poloneze, primul contact cu Varşovia poate fi "fatal". Încă de la început, acesta se loveşte, odată urcat într-un taxi, de ceea ce va constata că reprezintă o caracteristică pentru locuitorii de peste 30 de ani: imposibilitatea de a comunica în limba engleză.

Polonezii ştiu însă să treacă cu uşurinţă peste acest "handicap" prin disponibilitatea de a ajuta pe oricine şi prin explicaţiile pe care le oferă cu dezinvoltură, chiar şi după ce conştientizează că interlocutorul nu înţelege o iotă.

Dezlegarea acestui mister este simplă: înainte de 1989, copiii învăţau o singură limbă străină, şi anume rusa. Şi în prezent, deşi la nivel oficial relaţiile cu Kremlinul sunt tensionate, limba lui Cehov se află la loc de cinste. Faptul e confirmat şi de statistici, conform cărora rusa şi germana sunt mult mai studiate în Polonia decât în celelalte ţări ex-comuniste.

Balans între Est şi Vest

Plasarea geografică între două mari puteri - Germania şi Rusia - se reflectă şi în arhitectura capitalei. Distrusă aproape complet în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cel mai sudic oraş al Ligii Hanseatice păstrează prea puţin din aerul de altădată. Numai centrul vechi, Stare Miasto, a fost reconstruit după planurile iniţiale. Creează însă impresia unui muzeu în aer liber, în marea majoritate a timpului fiind "deranjat" doar de rarii vizitatori străini.

Stare Miasto se însufleţeşte doar spre seară când este invadat de grupuri de prichindei care, sub atenta supraveghere a profesorilor, cumpără ju