Interzicand publicarea sondajelor de opinie politicienii au proscris politica. Caci fara accesul liber la informatii politica se dilueaza, reducandu-se la cel mai insipid exercitiu administrativ. Paradoxal, tocmai intr-o Romanie europeana cetatenii sunt retrogradati, transformandu-se in telespectatori docili, carora li se serveste ratia zilnica de informatii prescrisa terapeutic de partide. Dupa 17 ani de democratie de mucava fragmentata de jocul alternantelor la guvernare, unii au constatat ca prea multa informatie strica. si, cum situatiile disperate cer mijloace pe masura, pentru a pastra nealterata constiinta alegatorului mioritic, partidele au eliminat definitiv sondajele din peisajul de campanie.
Chiar daca interdictia vizeaza doar media audiovizuala, nu si presa scrisa, dreptul la informare libera si critica al alegatorilor este grav compromis. In conditiile in care peste 85% dintre potentialii alegatori se informeaza zilnic doar de la televizor, doar 12% citind presa centrala, prohibirea sondajelor de opinie limiteaza libertatea de informare, dreptul la opinie si capacitatea de a alege in cunostinta de cauza. Degeaba demonstreaza cercetarile ca mass-media, mai ales cea audio-vizuala, contribuie semnificativ la formarea sau consolidarea opiniilor si comportamentelor politice: partidele prefera un electorat maleabil, nu informat.
Oricat ar incerca unii sa demonstreze contrariul, interzicerea prezentarii sondajelor de opinie in campania electorala este un atentat la cetatenia democratica. Un alegator neinformat isi pierde capacitatea politica si civica, dar si potentialul de alegere rationala. Transformat in supus, maleabil, alegatorul nu mai poate fi cetatean, ci doar un subiect al puterii.
Daca alegatorul pierde un reper important in formarea opiniei sale, in schimb partidele isi rezerva dreptul de a utiliza copios sondajele de opin
