Iesenii din conserve • In timp ce edilii, afaceristii, smenarii si alte categorii de persoane au zeci de metri patrati de locuit, ceilalti, multimea de dupa si din cutiile gri, traiesc mai ceva decat stridiile in bancuri • Unui iesean nu ii revin decat 14,5 metri patrati de spatiu de locuit, procent ce a inregistrat o crestere nesemnificativa comparativ cu anii 2000 • In autobuz, pe strada, in casa, iesenii nu dispun de un spatiu mai mare decat o conserva, si nici asta cu o forma regulata, ci dupa cum poate fi obtinuta prin relatii • Nici situatia cazarii in camine nu este mai roz • Cei care n-au prins cazare in zonele rezidentiale dedicate studentilor (camine precum Gaudeamus, Akademos ori C1) stau cate patru in cameram iar camera nu depaseste 18-19 metri patrati
14,5 metri patrati de camera, de spatiu de locuit. Atat revine, conform statisticilor, unui iesean, pentru a-si petrece cea mai mare parte a vietii. Doar 2,5 camere per locuinta, 14,5 metri patrati de camera (cu 0,09 metri patrati mai mult decat in 2002), 35,6 metri patrati de locuit intr-un apartament. Aceasta, la o suprafata totala locuibila de 9.834 milioane metri patrati ce revin celor 276 mii de locuinte cu 679 mii camere de locuit. Aceasta este realitatea unui municipiu ce se vrea capitala culturala, turistica si alte asemenea nazdravanii demne de a fi analizate de un psihiatru. Dar cum romanii, implicit iesenii, formeaza o categorie aparte, aglomeratia, calcatul pe picioare, suflatul in ceafa nu mai constituie aspecte ce trebuie rectificate. Populatia judetului Iasi, in 2002, era de 816.910 de persoane. Raportat la suprafata judetului, densitatea era de 149,2 locuitori pe kilometrul patrat. In aceste conditii, judetul era fruntas in tara la numarul de locuitori pe km patrat, fiind devansat de judetul Ilfov cu 188 (in 2001) si de Prahova cu 183 locuitori pe km patrat (tot in
