Profesor in biologie moleculară, Gilles-Eric Seralini, specialist in organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucureşti in perioada 25-29 octombrie.
Profesor in biologie moleculară, Gilles-Eric Seralini, specialist in organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucureşti in perioada 25-29 octombrie.
Organismele modificate genetic (OMG) au fost dezvoltate in anii â80 pentru a inlocui la scară mondială plantele de bază ale alimentaţiei animale şi umane. In prezent se cultivă soia şi porumb MG in proporţie de peste 99%, in rest bumbac şi rapiţă. La ce servesc? "Plantele transgenice servesc la absorbţia sau fabricarea - fără să moară - a unor pesticide, ne spune Séralini. "Sunt deci plante concepute să conţină pesticide, care pot insă prezenta riscuri pentru sănătate." Culturile high-tech au fost introduse pe scară largă in SUA in urmă cu zece ani. La sfărşitul anilor â80, concerne transnaţionale producătoare de pesticide - Monsanto, BASF, Syngenta, Bayer şi filialele lor - au inceput să fabrice seminţe modificate genetic (MG).
Monsanto deţine astăzi brevetul pesticidului total Roundup. "Vănzările de Roundup, principalul erbicid din lume (comercializat impreună cu seminţele MG - n.r.), au crescut. Soia modificată genetic a fost creată pentru a tolera Roundup." Erbicidul nu distruge plantele transgene datorita faptului că " soia se imbibă ca un burete" cu Roundup.
Soia MG nu este cultivată in UE, unde poluarea apelor cu acest tip de pesticide este deja foarte importantă, apreciază expertul. In cazul porumbului transgenic, de tip Bt (Bacillus thuringiensis), suprafeţele cultivate in Europa sunt de o sută de ori mai mici decăt cele biologice. "Planta produce mult insecticid care nu apare in bilanţul firmelor". In Romănia se cultivă soiul de porumb (bt) MON 810.