Strachini de ieri si de azi. Ulcele colorate in expozitie si la taraba. Targul de mosi cu mere coapte si branza de burduf anunta sosirea iernii. Insa mesterii veniti la muzeu au fost cam putini. Precupetii (urbani) la fel.
Targul "Mosii de toamna" desfasurat la Muzeul Taranului Roman intre 20 si 21 octobrie a avut ca punct de plecare traditia focului lui Samedru. Acesta este patronul pastorilor, iar sarbatorirea sa in luna octombrie marcheaza un nou an pastoral care incepe cu iernatul si imperecheatul oilor. Odata cu coborarea turmelor la sat se face focul lui Samedru (in noaptea de 25 spre 26 octombrie) care simbolizeaza ofranda adusa de catre ciobani acestuia pentru "intelegerile" de bunastare pe care le-au facut.
Targul de la MTR propunea diversitate culturala si gastronomica cu degustare de produse traditionale din toate regiunile tarii: colaci, covrigi, branza, nuci, mere sau must si pastrama.
Am ajuns la eveniment putin dupa ora 15. Ma asteptam sa gasesc (ca in comunicatul de presa) "vanzoleala mare", ulcele colorate, muzica si pastrama de la Plescoi la gratar.
E drept, se poate ca toate cele pe care le-am numit mai sus sa se fi intamplat inainte de sosirea mea, caci targul se deschisese sambata de la 10 dimineata. Insa era prea putina lume prin curte ramasa sa petreaca "mosii". Si mai putine erau mesele mesterilor veniti sa isi vanda marfa.
In curtea muzeului sa fi fost vreo suta de oameni. Multi dintre ei se inghesuiau langa cuptorul cu bulz si mere coapte. Sau la gratarul cu frigarui si carnati. Fumul parea sa nu fie o problema, desi mosii de toamna isi scuturau cojoacele cu ploaie si frig.
Rasfirate prin curtea interioara a muzeului se aflau cateva "spatii comerciale" taranesti. Cum de standul cu branza de burduf nu prea puteam sa ma apropii din cauza imbulzelii (am auzit doar ca se vindea cu 20 de lei kil
