Asa cum era de asteptat, presedintele a anuntat desfasurarea referendumului pentru votul uninominal o data cu alegerile pentru Parlamentul Europei, creandu-si astfel oportunitatea de a interfera in desfasurarea campaniei electorale. Ar fi multe de spus despre moralitatea acestei actiuni, despre irelevanta "utilizarii aceleiasi logistici cu cea pentru euroalegeri", insa tema acestui articol este partea imprevizibila a decretului prezidential. Anume, formularea intrebarii care va fi supusa plebiscitului: "Sunteti de acord ca, incepand cu primele alegeri ce vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei, toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale pe baza unui scrutin majoritar in doua tururi?". Prin aceasta formulare se introduce ideea scrutinului majoritar in doua tururi, absenta pana acum din discursul lui Basescu. In cele ce urmeaza voi incerca sa arat care sunt partidele care au de castigat din adoptarea acestei variante a votului uninominal, comparativ cu varianta agreata pana acum de majoritatea partidelor parlamentare – cunoscuta drept "varianta Pro-Democratia". Evident, nu putem sti cum vor evolua preferintele electoratului de acum pana la sfarsitul anului viitor; socotelile de mai jos se bazeaza pe situatia actuala, asa cum este ea reflectata in majoritatea sondajelor, deci nu e vorba de nici un fel de previziune, ci mai degraba de un scenariu aproximativ.

Varianta prezidentiala presupune, in cazul Camerei Deputatilor, impartirea teritoriului in 332 de colegii electorale (daca nu se va modifica numarul deputatilor), alcatuite fiecare din aproximativ 50 de mii de alegatori – adica un oras mediu sau vreo 20 de comune. Fiecare din aceste colegii va desemna un deputat – cel care va intruni majoritatea voturilor la primul tur, sau cele mai multe voturi, dintre primii doi, la al doilea tur.

Prin acest tip de scrutin, p